Strainul

E 12 noaptea.Scriu.S-a luat curentul.In camera e liniste,iar pe birou sunt aprinse cateva lumanari parfumate.Pe foi povestea prinde contur. Sunt pe o plaja.E dimineata.Vantul adie usor,iar valurile ce se apropie de tarm imi ating gleznele.Sunt singura.La un moment dat cineva se apropie de mine.Inima incepe sa-mi bata cu putere si nu inteleg de ce.Ma simt ca atunci cand m-ai sarutat prima oara.Am impresia ca strainul esti tu.Se apropie de mine tot mai mult.E ciudat…desi in suflet simt ca esti tu,nu te recunosc…ochii nu mai sunt albastri…sunt verzi.De ce s-a intamplat asta?Doar stii ca ador ochii albastri.Strainul e langa mine acum.Sunt confuza…de ce am sentimente atat de puternice?Il privesc in ochi si nu reusesc sa-mi dau seama de ce mi se pare ca am mai trait asta o data…Incepem sa vorbim..acum sunt convinsa ca nu esti tu.Ne plimbam amandoi si povestim…povestim despre noi…despre altii..despre viata.Incep sa pierd notiunea timpului.Apusul se apropie.Ne asezam amandoi sa-l privim.Imi sprijin capul de umarul lui si mii de ganduri imi trec prin minte.Soarele apune.Adorm.Cand ma trezesc el nu mai e…M-am indragostit?! LE.