Curentul si politica echipamentelor de protectie

Astazi am scapat mai rapid de seminariile de la ora 18.00 la 20.00 multumita unei pene de curent si uite asa nu am mai avut nevoie de casti de protectie pentru ce avea sa ne spuna profu. De altfel, nu e prima data cand dreptul roman e intunecat de lipsa curentului. Fiindu-ne creat astfel timp liber, o parte din grupa de la Drept am iesit la un suc/pizza/salata etc, unde am reusit sa ne cunoastem ceva mai bine. A fost, sa zicem, un mic antrenament pentru balul bobocilor, care se anunta cu surle si trambite pe ziua de miercuri.


In alta ordine de idei, astazi mi-am petrecut cateva ore in biblioreca facultatii de Stiinte Politice, cautand definitii pentru termenul democratie, misiune care ne-a fost intrebuintata pentru unul din seminariile de maine, in care vom discuta despre echipamente de protectie. In periplul meu prin lumea cartilor de politica in engleza, valuri de definitii si citate referitoare la democratie m-au facut cand sa privesc serios, cand sa zambesc in fata unor idei ce s-au afirmat de-a lungul istoriei. Unele citate au fost prea hazlii sau prea grave pentru a le tine doar pentru mine. Iata cateva dintre acestea:


“Democracy means government by the uneducated, while aristocracy means government by the badly educated” (G.K. Chesterton)

“Democratization is a colosal restructuring of the mentality” (Alexander Lebed)

“Democracy is the name we give the people whenever we need them“(o definitie care merge perfect in ziua de azi!)

“A perfect democracy is therefore the most shameless thing in the world“(cam radical !?)

Bacovia, o obsesie

“La toamna, cand frunza va ingalbeni,/ Cand pentru ftizici nu se stie ce noi surprize vor veni,/ Alcoolizat, batut de ploi cum n’am mai fost candva,/ Tarziu, in geamul tau, incet, cu o moneda voi suna“ G.Bacovia

Dupa cum am mentionat inca din primele post-uri, pentru mine ziua cea mai “nefasta” a saptamanii este cea de marti. Nu numai pentru ca trebuie sa fug de la o facultate la cealalta, dar si pentru ca seminariile si cursurile se tin scai de mine de la ora 8 dimineata la ora 7 seara (unde mai pun si ora de educatie fizica). Oricum, am spus ca nu ma plang si (in masura in care se poate considera ca nu am facut-o pana acum) asa am sa si fac!

Oricum, oboseala a fost umbrita de un eveniment de mult asteptat: mi-a fost inapoiat volumul de poezii bacoviene din 1934, volum pe care l-am achizitionat acum cateva saptamani! Cartea a fost pusa in circulatie in perioada interbelica de catre “Fundatia pentru literatura si arta Regele Carol II“, volumul servind ulterior ca model pentru alte 25 de exemplare nepuse in comert si semnate de autor. In plus, prima pagina a “Poesiilor” il infatiseaza pe Bacovia, intr-un portret inedit semnat de marele Anestin. Prefata e scrisa de A. Maniu (traditionalist daca nu ma insel), text de inceput in care e descris cu delicatete marele George Bacovia, cel care in 1934 primeste Premiul National: “Poezia lui Bacovia nu are mestesug -atata e de simpla- si nu poate fi nici intrecuta, nici imitata. […] Versul lui Bacovia nu e teatral, nu poate fi trambitat multimilor in arena, ci cotropeste pe cel singur, si cel mult poate fi citit unui singur alt suflet.” Cartea a apartinut lui Nicolae Tirioi, director de ziar interbelic si, din cate am auzit, implicat politic. Volumul de “Poesii” mai are o serie de secrete care inca se lasa descoperite si pe care le (re)descopar de fiecare data cand il deschid. Secretul versului bacovian e cel care, insa, intrece orice secret de ordin material…